admin

Înșelăciunea telefonică, în cele mai frecvente variante

Telefonul sună, iar pe ecran apare numele băncii sau numărul unei secții de poliție. Vocea, calmă și profesionistă, spune că s-a detectat o tranzacție suspectă sau că contul e în pericol.

Apelul este, de fapt, o înșelăciune, iar numărul afișat a fost falsificat printr-o tehnică numită spoofing. Nicio bancă sau instituție nu are cum să oprească un apel de acest tip, iar aplicațiile de identificare nu depistează întotdeauna numărul fals.

Scenariile se repetă cu variații: „cineva a încercat să vă golească contul, trebuie să mutați banii într-un cont sigur”; „un angajat al băncii este implicat într-o fraudă și avem nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru a-l prinde”; „vi s-a comandat un credit pe numele dumneavoastră, trebuie anulat acum”; „sunt polițist, o persoană folosește datele dumneavoastră”.

Toate au aceeași structură: urgență, autoritate, secret, presiune.

Cei care sună știu, adesea, numele victimei, banca, uneori ultimele cifre ale cardului, date obținute din scurgeri de informații sau de la alte înșelăciuni.

Ce nu cere niciodată o bancă

Banca nu cere niciodată, la telefon, codul primit prin SMS, PIN-ul, parola de la aplicație, datele complete ale cardului sau codul CVV. Banca nu cere mutarea banilor într-un „cont sigur” sau un „cont de rezervă”. Banca nu cere instalarea unor aplicații de acces la distanță pe telefon sau pe computer, cum sunt aplicațiile de partajare a ecranului. Banca nu cere ținerea legăturii la telefon în timp ce se fac operațiuni, iar nici să nu spui nimănui despre apel. Poliția nu cere transferuri de bani și nu cere date bancare la telefon. Orice apel care include cel puțin una dintre aceste cerințe este o înșelăciune, indiferent cât de convingător sună.

Primele reacții corecte

Închide imediat. Nu e nevoie de politețe, nici de explicații.

Sună tu banca, la numărul de pe spatele cardului sau din aplicația oficială, nu la numărul din care ai fost sunat și nu la unul primit prin mesaj. Atenție: în anumite scenarii, infractorii mențin linia deschisă, iar apelul făcut imediat ajunge tot la ei. Se așteaptă câteva minute sau se folosește alt telefon.

Nu apăsa pe linkuri primite prin mesaj înainte sau după apel.

Dacă ai instalat o aplicație la cererea celui care a sunat, o dezinstalezi imediat, deconectezi telefonul de la internet și suni banca de pe alt telefon.

Dacă ai dat date, banca poate bloca cardul și aplicația în câteva minute. Timpul contează enorm: transferurile rapide sunt greu de recuperat după prima jumătate de oră.

Ce faci dacă banii au plecat deja

Blochezi cardul și accesul în aplicația bancară, telefonic, la numărul oficial al băncii, care funcționează non-stop.

Ceri în scris contestarea tranzacției și, dacă a fost un transfer, solicitarea de rechemare a fondurilor.

Depui plângere la poliție, cu cât mai multe detalii: numărul de telefon din care ai fost sunat, ora, sumele, conturile beneficiare.

Păstrezi capturile de ecran, mesajele, extrasul de cont.

Recuperarea banilor nu este garantată. Depinde de timp, de faptul că fondurile mai sunt în contul beneficiarului și de circumstanțe. Legislația privind serviciile de plată protejează consumatorii în cazul tranzacțiilor neautorizate, însă instituțiile pot refuza rambursarea când consideră că clientul a autorizat singur plata, prin comunicarea codurilor, iar în practică, aceasta este cea mai frecventă situație în înșelăciunile prin manipulare.

Cele mai expuse categorii și cum le protejezi

Vârstnicii sunt ținta principală a apelurilor false de la „nepotul în accident”, a celor de la „poliție” și a falșilor „reprezentanți ai băncii”.

O regulă de familie, discutată în avans: nicio decizie despre bani, la telefon, fără să sune înapoi un membru al familiei. Un cuvânt-cod, stabilit în familie, pe care doar rudele îl știu, folosit în orice apel de urgență cu bani.

Limitele de tranzacționare, setate mai mici în aplicația bancară, pentru părinții în vârstă, reduc pagubele.

Tinerii pot fi păcăliți prin anunțuri false pe platformele de vânzări: vânzătorul cere un avans sau datele cardului pentru „curier”.

Cei care caută joburi la distanță pot primi oferte în care li se cere să „primească” bani în cont și să îi transfere mai departe. Sunt implicați, fără să știe, în spălare de bani.

Mesajele false de la curieri, ANAF și bănci

Aceeași înșelăciune vine și pe SMS, pe WhatsApp sau pe e-mail.

Un colet „reținut în depozit” pentru o taxă de 2-5 lei, o „rambursare de impozit de la ANAF”, o „actualizare obligatorie a datelor” în aplicația băncii, o amendă „neplătită” cu link de plată: toate duc spre pagini care copiază fidel site-urile reale și cer datele cardului sau codurile de acces.

Direcția Națională de Securitate Cibernetică semnalează, an de an, campanii care folosesc numele Poștei Române, al firmelor de curierat, al ANAF și al băncilor mari, iar numărul raportărilor a crescut constant după 2020, pe măsură ce tot mai mulți români plătesc și comandă online.

Regula de aur rămâne aceeași: nicio plată și nicio autentificare pornită dintr-un link primit, ci doar din aplicația oficială sau din site-ul scris manual în browser.

Unde raportezi

Plângerea penală se depune la cea mai apropiată secție de poliție, iar în situațiile urgente, cu banii pe cale să plece din cont, se sună la 112. Banca se anunță în paralel, doar prin canalele oficiale, iar numărul din care a venit apelul se raportează și operatorului de telefonie.

Direcția Națională de Securitate Cibernetică publică alerte despre campaniile active și primește raportări la numărul scurt 1911 și pe site-ul oficial, iar fiecare raportare ajută la avertizarea altor potențiale victime.

Tăcerea din rușine, ca să nu afle nimeni că ai fost păcălit, e exact ce contează infractorii. Oameni inteligenți și prudenți, cu studii și cu experiență, cad victime unor scenarii repetate de sute de ori și bine puse la punct.